EMANATÍSM s. n. Doctrină religioasă-filozofică de tendință panteistă, potrivit căreia lumea nu este rezultatul unui act de creație, ci s-a născut din substanța divinității printr-un proces continuu de emanație; emanaționism. – Din germ. Emanatism, fr. émanatisme. Vezi definitia »

ANTIREALÍSM s. n. Negare a realității obiective, a existenței sale, a legilor ei etc. [Pr.: -re-a-] – Din fr. antiréalisme. Vezi definitia »

ISLAMÍSM s. n. religie monoteistă, influențată de creștinism și mozaism, întemeiată de Mahomed în sec. VII și bazată pe perceptele Coranului; islam, mahomedanism. (< fr. islamisme) Vezi definitia »

CAVALERÍSM s.n. Atitudine de cavaler; vitejie; lealitate; amabilitate, bunăvoință. [< cavaler + -ism]. Vezi definitia »

REVIZIONÍSM s. n. Atitudine sau acțiune care urmărește revizuirea și modificarea unei legi, a unui tratat etc. [Pr.: -zi-o-] – Din (1) fr. révisionnisme, (2) rus. revizionizm. Vezi definitia »