Definita cuvantului cintaură
cintáură (-re), s. f. – Varietate de albăstriță (Erythrea centaurium). – Var. țintaură, cintoare. Lat. centaurium (sec. XIX); a ajuns destul de comună, datorită folosirii ei în farmacie. Diculescu, Elementele, 483, crede că var. cintoare reproduce direct gr. ϰενταύριον, ceea ce pare foarte incert.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cintaură
GLICOZÍDĂ s.f. (Chim.) Substanță de origine vegetală, care, prin hidroliză, dă glucoză; glucozidă. [< fr. glycoside]. Vezi definitia »
AGÉNDĂ, agende, s. f. 1. Carnet cu foi ca de calendar, în care se notează lucrările care urmează să fie făcute la anumite date. 2. Ordine de zi. – Din fr., lat. agenda. Vezi definitia »
APONEVRÓZĂ s.f. (Anat.) Membrană fibroasă, foarte rezistentă, care învelește mușchii și îi leagă de oase. [< fr. aponévrose, cf. gr. aponeurosis < apo – departe, neuron – nerv]. Vezi definitia »
pahíbă, pahíbe, s.f. (reg.) cusur, defect. Vezi definitia »
MELÉNĂ s. f. hemoragie intestinală. (< fr. méléna) Vezi definitia »