RAPÍD, -Ă I. adj. (și adv.) care se petrece, se execută cu repeziciune; repede. ◊ foarte înclinat, pieptiș. ♦ tren ~ (și s. n.) = tren de mare viteză, care oprește numai în stațiile foarte importante. II. s. n. 1. canal cu pantă accentuată care racordează două înălțimi diferite. ◊ sector al unui curs de apă cu pantă foarte accentuată. 2. suprafață puternic înclinată, abruptă; povârniș. 3. (geol.) cataractă. (< fr. rapide, lat. rapidus) Vezi definitia »

nautiloíd (na-u-) s. n., pl. nautiloíde Vezi definitia »

caíd (caiduri), s. n. – Protocol, document de arhivă. – Mr. caide „viză”. Tc. kayid „carte” (Șeineanu, III, 25). Vezi definitia »

SUPRAFLUÍD, suprafluizi, -de adj., (Fiz.; despre heliu) În stare de superfluiditate. [Pr.: -flu-id] – Supra- + fluid (după fr. surfluide). Vezi definitia »

ETILFLUÍD s. n. amestec de tetractil de plumb cu bromură de metil și naftalină clorurată, folosită pentru îmbunătățirea calităților antidetonante ale benzinei. (< fr. éthylfluide) Vezi definitia »