Definita cuvantului ciobîrnac
ciobîrnác (-ce), s. n. – 1. Hîrdău, ciubăr. – 2. Par care servește la transportat ciubere. Mag. csöbörnek „de ciubăr”, de la csöbör „ciubăr” (Scriban, Arhiva, 1912; DAR). De la aceeași rădăcină provine ciobîrlac, s. n. (linguroi), care pare a fi deformare de la cuvîntul anterior.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ciobîrnac
RÚCSAC s. n. sac de excursie, cu bretele, care se poartă pe spate. (< germ. Rucksack) Vezi definitia »
DĂRÁC s. n. v. darac. Vezi definitia »
BIVUÁC, bivuacuri, s. n. Cantonament de trupe militare în afara localităților, în corturi sau sub cerul liber. [Pr.: -vu-ac] – Fr. bivouac. Vezi definitia »
șotârlác s.n. (reg.) fir de cânepă tors mai gros. Vezi definitia »
BRAC1, braci, s. m. Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. – Fr. braque. Vezi definitia »