BICORDATÚRĂ s. f. (muz.) gamă dublă executată pe instrumente la care se cântă cu arcuș. (< it. bicordatura) Vezi definitia »

MUCOITÍNĂ, mucoitine, s. f. Component al mucinei, obținut prin hidroliza acesteia. [Pr.: -co-i-] – Din fr. mucoïtine. Vezi definitia »

vasăzică (prin urmare, deci) conjct., adv. Vezi definitia »

TRIBÚNĂ, tribune, s. f. 1. Construcție din lemn, din beton, din piatră etc., de obicei cu mai multe rânduri de bănci așezate în amfiteatru, de unde spectatorii pot privi desfășurarea unei festivități, a unei parade, a unei competiții etc.; p. restr. fiecare dintre cele două laturi lungi ale acestei construcții (având cea mai bună vizibilitate). 2. Loc înălțat, platformă, estradă pe care stă cel ce vorbește în fața publicului. – Din fr. tribune. Vezi definitia »

SUPRAFORTĂREÁȚĂ, suprafortărețe, s. f. (În sintagma) Suprafortăreață zburătoare = avion de bombardament blindat, de mare tonaj, cu mai multe motoare și cu mijloace de autoapărare. – Supra- + fortăreață (după fr. superforteresse). Vezi definitia »