AVIÓN, avioane, s. n. Vehicul aerian mai greu decât aerul, susținut în aer de aripi și pus în mișcare de motoare; aeroplan. ◊ Avion fără motor = avion care se mișcă folosind curenții aerieni. Avion cu reacție = avion fără elice, pus în mișcare de un motor cu reacție. [Pr.: -vi-on] – Fr. avion. Vezi definitia »

HELICÓN, helicoane, s. n. Instrument muzical de suflat din alamă, asemănător cu tuba, folosit în fanfarele militare, alcătuit dintr-un tub încovoiat în formă de spirală, prin care trec capul și mâna dreaptă a instrumentistului și cu care sunt emise tonuri grave. – Din fr. hélicon. Vezi definitia »

POLIGÓN s. n. 1. suprafață plană mărginită de mai multe segmente de linii drepte (laturi). ♦ (fiz.) regula ŭlui = regulă potrivit căreia suma mai multor vectori este vectorul care închide conturul poligonal din așezarea cap la cap a acestora. 2. porțiune de instrucție cu arme de foc. ◊ teren de tir. 3. teren special pentru învățarea conducerii autovehiculelor. 4. suprafață plană pe care se realizează, în condiții de șantier, elemente de beton armat prefabricat. (< fr. polygone, germ. Polygon) Vezi definitia »

GARSÓN s. m. bărbat, tânăr care servește într-un restaurant; chelner. (< fr. garșon) Vezi definitia »

GHIDÓN, ghidoane, s. n. Bară de oțel curbată la capete, fixată transversal pe furca (2) roții directoare¹ (1) a unei biciclete, a unei motociclete, a unui scuter, acționată de mâinile conducătorului și servind la menținerea sau la schimbarea direcției vehiculului respectiv. – Din fr. guidon. Vezi definitia »