RECIPIÉNT s. n. 1. vas pentru colectarea, păstrarea sau transportul unor materiale solide (în stare de granule sau de pulbere) ori a unor substanțe lichide ori gazoase. 2. (biol.) organism care primește un organ, un țesut, o genă etc. (< fr. récipient, lat. recipiens) Vezi definitia »

NAVIGÁNT, -Ă adj. Care navighează. ◊ Personal navigant = personal care face parte din echipajele aviației și marinei. [Cf. fr. navigant]. Vezi definitia »

elocuént (-tă), adj. – Convingător, grăitor. – Var. elocvent. Lat. eloquens, prin intermediul fr. éloquent. Var. se datorează pronunțării germ. a latinei. – Der. elocuență (var. elocvență, înv., elocință), s. f.; elocuțiune, s. f., din lat. elocutio (sec. XIX). Vezi definitia »

DESCENDÉNT, -Ă I. adj. care coboară; descensiv. ♦ nod ~ = unul dintre cele două puncte în care planul orbitei unei planete taie planul eclipticii. II. s. m. f. urmaș. III. s. n. (astrol.) semn zodiacal reprezentând punctul opus ascendentului (III, 2). (< fr. descendant, lat. descendens) Vezi definitia »

EN-AVANT AN-A-VÁN/ loc. adv. greșeală comisă de un jucător la rugbi constând în trecerea mingii în direcția înainte cu mâna. (< fr. en-avant) Vezi definitia »