CEMENTÁȚIE s.f. Cementare. ♦ Întărire și pierdere a elasticității straturilor externe ale lemnului ca rezultat al uscării excesive a suprafeței. [< fr. cémentation]. Vezi definitia »

EPIFIZECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune a epifizei (2) [în DN]. [Gen. -iei. / < fr. épiphysectomie]. Vezi definitia »

NOSOFOBÍE s.f. Teamă patologică de boli; v. ipohondrie. / < fr. nosophobie, cf. gr. nosos – boală, phobos – teamă]. Vezi definitia »

TRANSPOZÍȚIE, transpoziții, s. f. (Rar) Transpunere. ♦ Spec. (Mat.) Permutare a două litere într-o formulă. ♦ Spec. Schimbare a poziției unor atomi sau a unor radicali dintr-o moleculă a unei substanțe (care determină formarea unui nou compus). ♦ Spec. Transcriere sau executare a unei compoziții muzicale în altă tonalitate. – Din fr. transposition. Vezi definitia »

ICNOGRAFÍE s. f. protecție pe planul orizontal al secțiunilor de nivel prin clădiri, edificii; secțiune de nivel. (< fr. ichnographie) Vezi definitia »