Definita cuvantului signatură
SIGNATÚRĂ s.f. 1. Semn pus pe prima pagină a fiecărei coli de tipar a unei cărți, care ușurează legătorului numerotarea colilor. 2. Mic șanț tăiat în blocul unei litere, care înlesnește zețarului recunoașterea poziției ei. [< fr. signature].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu signatură
BONÍTĂ s. f. specie de pești: tonul. (< fr. bonite) Vezi definitia »
creástă (créste), s. f. – 1. Excrescență cărnoasă pe care o au pe cap unele păsări. – 2. Moț de pene, panaș. – 3. Partea cea mai de sus a unei case, coamă de acoperiș. – 4. Capăt al unui obiect, cînd prezintă un aspect mai mult sau mai puțin asemănător cu cel al unei creste. – 5. Vîrf, culme, apogeu, punct culminant. – 6. Vîrf de munte, culme. – 7. Masă pentru frămîntat brînza. – 8. Crestătură, deschizătură. – Mr. criastă „culme”, megl. creastă. Lat. crĭsta (Pușcariu 410; Candrea-Dens., 403; REW 2330; DAR); cf. alb. kreštë (Meyer 205; Philippide, II, 639), it., prov., cat., sp. cresta, fr. crête, port. crista. Pentru sensul 8, cf. cresta. – Der. crestat, adj. (cu creastă mare); crestos, adj. (cu creastă mare). Din rom. provine sb. kreasta (Candrea, Elemente, 407). Cf. cresta. Vezi definitia »
FÍBULĂ s. f. 1. agrafă de metal, în antichitate, pentru încheierea veșmintelor. 2. inel purtat de actorii și atleții romani. 3. peroneu. (< lat. fibula, fr. fibule) Vezi definitia »
gâlcă, gâlci I s. f. pl. (pop.) amigdalită. II adj. invar. (d. oameni) prost, nerod. Vezi definitia »
POSTFÁȚĂ, postfețe, s. f. Text sau comentariu explicativ adresat cititorilor și plasat la sfârșitul unei cărți. – Post1- + față (după fr. postface). Vezi definitia »