SCHÍSMĂ s.f. Separare formală a unui grup de credincioși de o comunitate religioasă; (p. ext.) dezbinare, separare de opinii, neînțelegere; ruptură provocată de o deosebire de păreri; sciziune. [< lat., gr. schisma – diviziune, fr. schisme]. Vezi definitia »

NĂBUȘEÁLĂ, năbușeli, s. f. (Pop.) Căldură mare; zăduf, zăpușeală. – Năbuși + suf. -eală. Vezi definitia »

COROZBÍNĂ, corozbine, s. f. Pește de mare mărunt, viu colorat, cu capul turtit în partea superioară, cu botul scurt, cu aripioara dorsală foarte lungă și alcătuită din numeroase raze spinoase; cățel-de-mare (Blennius sanguinolentus). – Et. nec. Vezi definitia »

DAMIGEÁNĂ, damigene, s. f. Vas mare de sticlă cu gâtul scurt, îmbrăcat, de obicei, într-o împletitură de nuiele, de răchită, de papură, de material plastic etc. și folosit la transportul sau la păstrarea unor lichide. – Din it. damigiana. Vezi definitia »

ANACRÚZĂ, anacruze, s. f. 1. Notă sau grup de note care formează o măsură incompletă la începutul unei compoziții muzicale. 2. Prima silabă neaccentuată a unui vers. – Din fr. anacrouse. Vezi definitia »