MĂRÍE, mării, s. f. (Înv.) 1. (Urmat de un adj. pos. sau de un pron. pers.) Termen de reverență la adresa unui monarh, a unui domnitor, a unui boier etc.; înălțime, domnie, maiestate. 2. Situație înaltă, rang, demnitate, putere. ♦ Slavă, onoare, cinste, glorie. 3. Îngâmfare, trufie, mândrie, fală. – Mare + suf. -ie. Vezi definitia »

HATMANÍE, hatmanii, s. f. V. hătmănie. Vezi definitia »

STEREOOFTALMOSCOPÍE s. n. examinare a interiorului ochiului cu ajutorul stereooftalmoscopului. (< engl. stereoophtalmoscopy) Vezi definitia »

CONVÍCȚIE s. f. v. convicțiune. Vezi definitia »

DENOMINÁȚIE, denominații, s. f. (Livr.) Denumire, numire. – Din fr. dénomination. Vezi definitia »