IMPÓZIT, impozite, s. n. Plată obligatorie stabilită prin lege, pe care cetățenii, instituțiile etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului; dare. ♦ (În trecut) Bir. – Din lat. impositum (cu sensul fr. impôt). Vezi definitia »

sofít, sofíte, s.n. (înv. și reg.) tavan ornamental. Vezi definitia »

PRETERÍT s.n. Timp verbal în anumite limbi, prin care se exprimă o acțiune trecută. [< lat. praeteritum, cf. fr. prétérit, germ. Präteritum]. Vezi definitia »

PROPOVĂDUÍT, -Ă, propovăduiți, -te, adj. Care este recomandat pentru a fi adoptat. – V. propovădui. Vezi definitia »

ÎNMUGURÍT, -Ă, înmuguriți, -te, adj. Care a făcut muguri; mugurit, încăpușat. – V. înmuguri. Vezi definitia »