concepție etica conform căreia scopul vieții este placerea; cultul placerii Vezi definitia »

NEOPLAZÍE, neoplazii, s. f. (Med.) Proces patologic de formare a unui țesut nou, tumoral, prin înmulțirea exagerată a celulelor și uneori prin modificarea structurii caracteristice a țesutului din care a luat naștere. ♦ Cancer. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néoplasie. Vezi definitia »

AEROCOLÍE s.f. Îngrămădire de gaze în intestinul gros, care provoacă balonarea abdomenului. [< fr. aérocolie]. Vezi definitia »

HISTERORAGÍE, histeroragii, s. f. (Med.) Hemoragie uterină. – Din fr. hystérorrhagie. Vezi definitia »

ENOMETRÍE s. f. determinare a cantității de alcool din vin. (< fr. oenométrie) Vezi definitia »