OLEFÍNĂ, olefine, s. f. (Chim.) Alchenă. – Din fr. oléfines. Vezi definitia »

SILÍCĂ, silice, s. f. Material refractar compus mai ales din bioxid de siliciu; cărămidă refractară silicioasă. – Din silice. Vezi definitia »

tînjálă (-jéli), s. f. – 1. Oiște de căruță care se adaugă cînd se folosește un alt atelaj sau pereche de boi. – 2. Oiște care unește jugul la povara trasă pe boroană. Sl. tęžalo (Cihac, II, 411; Ivănescu, BF, VI, 104). – Der. tînjelar, s. n. (oiște atașată); tînjeluță, s. f. (furca terminală a oiștei sau oiștea atașată). Vezi definitia »

BRIGANTÍNĂ, brigantine, s. f. Navă mică cu pânze, cu două catarge. ♦ Pânză de corabie fixată de catargul acestei nave. – Fr. brigantine. Vezi definitia »

calarábă (-be), s. f. – Varietate de varză. Mag. kalarábi, din germ. Kohlrabe și acesta din it. cavolorapa, cf. pol. kałarapa (Cihac, II, 38). Vezi definitia »