afanisit, -ă, afanisiți, -te adj. beat; amețit Vezi definitia »

COCLÍT, -Ă, cocliți, -te, adj. 1. (Despre obiecte de aramă) Acoperit cu cocleală (1). ♦ (Despre obiecte metalice) Oxidat. 2. (Despre mâncăruri) Care a căpătat cocleală (2). ♦ (Despre gură) Cu o senzație neplăcută, amară, ca de aramă coclită. ♦ (Despre gust) Specific coclelii; amar. – V. cocli. Vezi definitia »

MELANTERÍT s. n. sulfat natural hidratat de fier, verde-deschis; calaican. (< fr. mélantérite) Vezi definitia »

MOFLUZÍT, -Ă, mofluziți, -te, s. m. și f. (Înv.) Om falit; p. ext. om ruinat, sărăcit. – V. mofluzi. Vezi definitia »

DACÍT s.n. Rocă efuzivă alcătuită din cuarț, feldspați etc. [< fr. dacite]. Vezi definitia »