coclét, cocléți și cocléte, s.n. și m. (reg.) 1. ochi de iță la războiul de țesut. 2. fir apucat greșit prin ițe; coclete. 3. ochi la împletitura unui ciorap. 4. ivăr, mânerul de la încuietoarea ușii; coclanță. 5. (fig.) motiv de ceartă, pricină, chichiță. Vezi definitia »

EFÉT s.m. (De obicei la pl.) Judecător care făcea parte dintr-un tribunal penal instituit de Dracon la Atena. [< fr. éphète, gr. ephetes]. Vezi definitia »

AFINÉT, afineturi, s. n. Afiniș. – Din afin¹ + suf. -et. Vezi definitia »

TICHÉT s.n. Bilet-anexă la trenurile cu locuri fixe sau pe nave, pe care este consemnat numărul locului la care are drept călătorul. ♦ Imprimat care asigură posesorului dreptul de a cumpăra anumite mărfuri. [< engl., fr. ticket]. Vezi definitia »

POÉT, -Ă s. m. f. 1. autor de poezii. 2. om cu fire, imaginație și sensibilitate de poet (1). (< fr. poète, lat., it. poeta, germ. Poet) Vezi definitia »