NOMOGRÁFIC, -Ă, nomografici, -ce, adj. Care se refera la nomograme, care aparține nomogramelor. – Din fr. nomographique. Vezi definitia »

FÓNIC, -Ă adj. 1. format din sunete, referitor la sunete. 2. (despre consoane) care se pronunță cu vibrarea coardelor vocale; sonor. (< fr. phonique) Vezi definitia »

MICROBIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la microbiologie. [< fr. microbiologique]. Vezi definitia »

proorátic, proorátică, adj. (înv.) care are darul profeției. Vezi definitia »

uceníc (-ci), s. m. – 1. Discipol, elev. – 2. Tînăr care învață o meserie. – Var. Munt. ocinic. Sl. učenikŭ, de la učiti „a învăța” (Miklosich, Slaw. Elem., 60; Cihac, II, 437). – Der. ucenici (var. înv. uceni), vb. (a studia); ucenicie, s. f. (studiu; învățare); ucenică (var. uceniță), s. f. (elevă; tînără care învață o meserie); ocenie, s. f. (instrucție militară), din rus. ucenie, sec. XIX, înv. Vezi definitia »