Definita cuvantului ciur
ciur interj. – Exprimă zgomotul produs de un șuvoi de apă. Creație expresivă, cf. sp. chorro „șiroi”. – Der. ciuroi, s. n. (șuvoi), cf. Giuglea, Dacor., I, 250; ciurui, vb. (a picura, a clipoci). Aparțin aceleaiși rădăcini șiroi (var. șur(l)oi, șirloi, jirloi), s. n. (șuvoi); șirui (var. șiroi, șurui), vb. (a picura). Ciurgău, s. n. (izvor, șuvoi), din mag. csurgó (DAR), pare a face parte din aceeași familie expresivă. Cf. Iordan, BF, VI, 181.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ciur
AUGÚR s.n. (Ant.) Prevestire făcută de auguri. ◊ A fi de bun augur = a fi semn bun. ♦ Prezicere, prevestire. [Pron. au-gur, var. auguriu s.n. / < lat. augurium, cf. fr. augure]. Vezi definitia »
OFIÚR s.m. (Zool.) Animal marin din încrengătura echinodermelor, asemănător stelei-de-mare, cu brațele mai subțiri și mult mai lungi; șarpe-de-mare. [Pron. -fi-ur. / < fr. ophiure, cf. gr. ophis – șarpe]. Vezi definitia »
CÁNGUR s.m. Mamifer marsupial din Australia, a cărui femelă își poartă puii într-un fel de pungă sub pântece. [< fr. kangourou, cf. engl. kangaroo < cuv. australian]. Vezi definitia »
mânuță de aur expr. (intl.) hoț de buzunare. Vezi definitia »
IMPRIMÁTUR s. n. 1. formulă prin care cenzura bisericii catolice aproba tipărirea unei cărți. 2. autorizație indicând „bunul de tipar” pe o corectură. (< lat., fr. imprimatur) Vezi definitia »