BALBUȚÍE s. f. Tulburare de articulare a cuvintelor caracterizată prin repetarea sunetelor sau silabelor și folosirea unor pauze care întrerup vorbirea; bâlbâială; balbism. (după fr. balbutiement) Vezi definitia »

DINAMOMETRÍE s.f. Metodă de măsurare a forțelor cu ajutorul dinamometrului. [Gen. -iei. / < fr. dynamométrie]. Vezi definitia »

PROVÍNCIE s.f. 1. Țară, regiune cucerită de romani în afara Italiei, supusă legilor romane și administrată de un guvernator roman. 2. Regiune, împărțire administrativă din unele țări. ♦ Orice parte a unei țări care este în afara capitalei. [Pron. -ci-e, var. provinție s.f. / < lat. provincia, cf. it. provincia, fr. province]. Vezi definitia »

ARHEOGRAFÍE s.f. 1. (Liv.) Reprezentare prin desen, prin pictură sau prin sculptură a unor scene antice. 2. Disciplină istorică al cărei obiect este publicarea scrierilor antice. [< fr. archéographie]. Vezi definitia »

PREMEDICÁȚIE s. f. administrare de medicamente înaintea unei intervenții chirurgicale pentru a calma teama bolnavului, a prepara acțiunea anestezicelor etc. (< fr. prémédication) Vezi definitia »