STENÓZĂ¹ s. f. îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism. (< fr. sténose) Vezi definitia »

LICHELÚȚĂ, licheluțe, s. f. (Fam. și depr.) Diminutiv al lui lichea. – Lichea + suf. -eluță. Vezi definitia »

șíță¹, șíțe, s.f. (reg.) 1. șindrilă lungă (scândură de brad sau de fag îngustă și subțire). 2. (în forma: șisă) fuscel (la războiul de țesut), vergea, joardă. 3. (în forma: șisă) tindeche (la războiul de țesut). Vezi definitia »

DISONÁNȚĂ s. f. 1. (muz.) asociere de sunete care impresionează neplăcut auzul. ◊ întâlnire neplăcută auzului între silabe sau cuvinte; cacofonie. 2. (p. ext.) lipsă de armonie, dezacord, stridență. (< fr. dissonance, lat. dissonantia) Vezi definitia »

BÂLBÂIÁLĂ, bâlbâieli, s. f. Faptul de a (se) bâlbâi; pronunțare neclară.[Pr.: -bâ-ia] – Bâlbâi + suf. -eală. Vezi definitia »