EPITÉZĂ s.f. 1. (Med.) Corecțiune a unei articulații defectuoase. 2. (Lingv.) Adaos al unui element neetimologic la sfârșitul unui cuvânt. [Cf. fr. épithèse, it. epitesi < gr. epithesis]. Vezi definitia »

FĂ interj. (Pop.) Termen cu care cineva se adresează la țară unei persoane de sex feminin. [Var.: fa interj.] – Scurtat din fa[tă] și influențat de mă. Vezi definitia »

púpă, púpe, s.f. (reg.) cartof copt. Vezi definitia »

a nu fi ușă de biserică expr. a-și îngădui abateri de la morala religioasă, a nu duce o viață pioasă. Vezi definitia »

PERINEFRÍTĂ, perinefrite, s. f. Boală care constă în inflamarea supurativă a țesuturilor care înconjură rinichii. – Din fr. périnéphrite. Vezi definitia »