Definita cuvantului stoicism
STOICÍSM s.n. 1. Curent filozofic creat de Zenon în sec. IV î.e.n. în Grecia antică, care conținea elemente materialiste în concepția despre natură și în teoria cunoașterii, dar care în domeniul eticii se menținea pe poziții idealiste, propovăduind supunerea față de soartă și considerând drept condiție a fericirii eliberarea de pasiuni și liniștea spiritului. 2. Tărie, fermitate sufletească în fața greutăților vieții. [Pron. sto-i-. / cf. fr. stoïcisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu stoicism
ISOPOLIMORFÍSM s.n. v. izopolimorfism. Vezi definitia »
MACARONÍSM s.n. (Liv.) Compoziție literară scrisă într-o limbă împestrițată cu cuvinte străine. ♦ Cuvânt sau expresie specifică acestei compoziții. [< fr. macaronisme]. Vezi definitia »
CLINOSTATISM s.n. pozitia culcata a corpului Vezi definitia »
abstracționísm s. n. artă abstractă. (< fr. abstractionnisme) Vezi definitia »
MICROCÓSM, (rar) microcosmuri, s. n. (Livr.) Reprezentare redusă a Universului. ♦ Omul, considerat ca o reprezentare redusă a Universului; lumea interioară a omului. [Var.: microcósmos s. n.] – Din fr. microcosme, lat. microcosmus. Vezi definitia »