PREDETERMINÁ, predetérmin, vb. I. Tranz. (Rar; în unele concepții filozofice) A determina dinainte actele de voință ale cuiva; a decide dinainte o acțiune a cuiva. – Din fr. prédéterminer. Vezi definitia »

BROBONÁ vb. I. v. broboni. Vezi definitia »

RECEPȚIONÁ, recepționez, vb. I. Tranz. 1. A lua în primire o lucrare tehnică, un material etc., verificându-le calitatea. 2. (În radiodifuziune) A recepta. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. réceptionner. Vezi definitia »

trăgăná (trăgănéz, trăgănát), vb. – A lungi, a amîna, a tergiversa, a lucra încet. – Der. tărăgăna, t(ă)răgă(n)i, străgăni. Origine incertă. Se consideră der. din lat. *tragῑnāre (Pușcariu 1753; REW 8837; Rosetti, I, 58; Candrea), cf. it. straschinare, fr. traîner, sp., port. trajinar; trecerea lui gi › gă este analoagă cu mesteacăn, leagăn (Tiktin). În ciuda acestor coincidențe, explicația pare insuficientă; mai degrabă ar fi o der. internă, de la trage cu suf. expresiv -na, ca în alte cazuri clăti(na), ruși(na), tîmpi(na). – Der. trăgăneală (var. străgăneală, tărăgăială, trăgănitură), s. f. (tergiversare, întîrziere); trăgănitor, adj. (lent, întîrziat, leneș); trăgănac, s. m. (plantă, Potentilla reptans). Vezi definitia »

țorțoná, țorțonéz, vb. I (reg.) a se împopoțona. Vezi definitia »