Definita cuvantului stupoare
STUPOÁRE s.f. 1. Uluire; stupefacție. 2. Stare deprimantă care apare în unele psihoze, ducând la amuțire și la imobilitate completă. [< fr. stupeur, cf. lat. stupor].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu stupoare
AUTODISTRÚGERE s. f. Faptul de a se distruge singur. ♦ Spec. Proprietate pe care o au unele proiectile de a se distruge automat, după străbaterea unei anumite traiectorii, pentru a nu fi periculoase în cazul în care nu și-au atins ținta. [Pr.: a-u-] – Auto1- + distrugere (după fr. autodestruction). Vezi definitia »
REALÉGERE, realegeri, s. f. Acțiunea de a realege și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. realege. Vezi definitia »
DEZBÁTERE s.f. Acțiunea de a dezbate; analiză amănunțită, discutare; (p. ext.) discuție asupra unei probleme de interes obștesc. ♦ Raționament. [< dezbate]. Vezi definitia »
AMENTIFLÓRE s. f. pl. plante cu floarea un ament. (< germ. Amentifloren) Vezi definitia »
PLEZNÍRE s. f. v. plesnire. Vezi definitia »