TUTELÁR, -Ă adj. Care se referă la tutelă; (p. ext.) ocrotitor, protector. ♦ Organ tutelar = organ al administrației de stat sau al organizațiilor obștești având în subordine organizații față de care exercită atribuții de organizare, coordonare și control; autoritate tutelară = organ de protecție a persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu ori a intereselor celor ce nu se pot apăra singuri. [Cf. lat. tutelaris, fr. tutelaire, it. tutelare]. Vezi definitia »

vasculár adj. m., pl. vasculári; f. vasculáră, pl. vasculáre Vezi definitia »

INTERPLANETÁR, -Ă adj. Între, dintre planete. ◊ Stație interplanetară = stație-releu pentru zborurile cosmice pe care ar urma să aterizeze navele spațiale în drumul lor spre Lună sau spre planete. [Cf. fr. interplanétaire]. Vezi definitia »

ARMĂSÁR, armăsari, s. m. Cal mascul necastrat. ◊ Expr. A face din țânțar armăsar = a exagera. [Var.: (reg.) harmăsár s. m.] – Lat. [equus] admissarius. Vezi definitia »

ARTICULÁR, -Ă, articulari, -e, adj. Privitor la articulațiile corpului, care se produce la articulațiile corpului. – Din fr. articulaire, lat. articularis. Vezi definitia »