VÓGĂ s. f. interes deosebit și momentan stârnit de un personaj, de un lucru, obiect etc.; modă. ◊ faimă trecătoare. (< fr. vogue) Vezi definitia »

crivínă, crivíne, s.f. (reg.) 1. desiș de mărăcini mari, cu arbori subțiri; pădurice de arbori tineri; luncă. 2. loc umed, mlăștinos. 3. pământ lucrat, cultivat; țarină. Vezi definitia »

BIONÓZĂ s. f. tulburare a activității normale a unui organism produsă de un agent patogen viu. (< fr. bionose) Vezi definitia »

lăurúscă (lăurúște), s. f. – 1. Viță sălbatică. – 2. Agriș sălbatic. – Var. rourușcă. Lat. labrŭsca (Pușcariu 956; Candrea-Dens., 968; REW 4814; DAR), cf. it. lambrusca, fr. lambruche, lambrusque, sp. labrusca, alb. lërrušk (Philippide, II, 645). Var. arată o încrucișare cu rouă. Vezi definitia »

PLANCTOFÍTĂ s. f. plantă din fitoplancton; planctonofog. (< fr. planctophyte) Vezi definitia »