OXICARBONEMÍE s. f. prezența oxidului de carbon în sânge. (< fr. oxycarbonémie) Vezi definitia »

DIAFONÍE s. f. 1. trecere a unui semnal de pe o cale de transmisiune pe o altă cale. 2. acord muzical în care un sunet este susținut de octava, cvarta sau cvinta corespunzătoare acestuia. 3. muzică veche pe două voci. (< fr. diaphonie) Vezi definitia »

SINGAMÍE s. f. fuzionare a nucleelor gameților în procesul fecundației. (< fr. syngamie) Vezi definitia »

STUHĂRÁIE s. f. v. stufăraie. Vezi definitia »

ACIDOFILÍE s.f. Însușirea de a fi acidofil; oxifilie. [Gen. -iei. / < fr. acidophilie]. Vezi definitia »