INTERLOCUȚIÚNE s. f. 1. convorbire. 2. (jur.) hotărâre care precedă sentința finală a unui proces. (< fr. interlocution) Vezi definitia »

PROPENSIÚNE s.f. Înclinare (a unui corp către un punct sau către alt corp). ♦ (Fig.) Pornire, înclinație către ceva. [Pron. -si-u-. / < fr. propension, cf. lat. propensio]. Vezi definitia »

EVAZIÚNE s.f. 1. Evaziune fiscală = sustragere de la obligațiile fiscale. 2. (Rar) Evadare. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. évasion, lat. evasio]. Vezi definitia »

SOLICITÚDINE s.f. Atitudine plină de afecțiune, de bunăvoință și de grijă; atenție binevoitoare. [< fr. sollicitude, cf. lat. sollicitudo]. Vezi definitia »

PREPOZIȚIÚNE s. f. v. prepoziție. Vezi definitia »