UTILÁRE s.f. Acțiunea de a utila și rezultatul ei; înzestrare. [< utila]. Vezi definitia »

pumnuíre, pumnuíri, s.f. (reg.) bătaie cu pumnii; pumnuială. Vezi definitia »

RESTABILÍRE, restabiliri, s. f. Acțiunea de a (se) restabili și rezultatul ei. – V. restabili. Vezi definitia »

BOMBĂNÍRE, bombăniri, s. f. Faptul de a bombăni; bombănit, bombăneală. – V. bombăni. Vezi definitia »

DECLINÁRE s.f. 1. Trecerea unui nume (substantiv, adjectiv etc.) prin toate cazurile gramaticale. ♦ Clasă sau grupă de substantive sau de adjective care au aceleași forme de flexiune. 2. Hotărâre prin care o instanță își constată incompetența și trimite cazul unei instanțe competente. [< declina]. Vezi definitia »