pițigóice, pițigóici, s.f. (reg.) specie de păsări; pietrar. Vezi definitia »

VOCERATRÍCE s. f. (în Corsica) bocitoare. (< fr. voceratrice) Vezi definitia »

podvelíce s.f. (reg.) fiecare dintre grinzile sau scândurile puse de-a curmezișul pe temelia casei și pe care se sprijină podeaua. Vezi definitia »

DESFÁCE, desfác, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) descompune în părțile componente. ♦ Tranz. A face ca ceva efectuat să revină la starea anterioară. ♦ Tranz. A anula o învoială, un contract etc. 2. Tranz. și refl. A (se) desprinde din locul sau din legătura în care este prins, fixat. 3. Refl. și tranz. A (se) despărți, a (se) separa de cineva sau de ceva. 4. Tranz. A deschide un obiect, dezlegându-l, tăindu-l, ridicându-i capacul etc. ♦ A desfășura, deschizând, întinzând, răsfirând; a despături. ◊ Expr. A desface patul = a pregăti patul pentru dormit. ♦ Refl. (Despre flori) A-și deschide petalele. 5. Tranz. A vinde produse; a lichida prin vânzare. 6. Intranz. (În superstiții; construit cu dativul persoanei) A înlătura vraja sau farmecul care apasă asupra cuiva. – Din lat. dis-facere. Vezi definitia »

APÉNDICE/APENDÍCE s. n. 1. prelungire a intestinului gros, care pornește de la cec². 2. organ al unor aparate anatomice la artropode, arahnide, crustacee etc. 3. parte a unui lucru ca o prelungire a acestuia. ◊ element fonic suplimentar care însoțește articulația unui sunet. 4. supliment, adaos la o lucrare; anexă. (< fr. appendice, lat. appendix) Vezi definitia »