SINDICALÍSM s. n. 1. Doctrină anticapitalistă de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, care considera sindicatele cea mai puternică formă de organizare a muncitorilor și unica organizație necesară în lupta pentru construirea unei societăți noi; anarhosindicalism. 2. Sistem de organizare a muncitorilor prin mijlocirea sindicatelor; mișcare sindicală. – Din fr. syndicalisme. Vezi definitia »

ACROMATÍSM s.n. 1. Lipsa aberației cromatice. 2. Proprietate a unui sistem optic de a nu descompune raza de lumină în culorile ei componente. [Cf. fr. achromatisme]. Vezi definitia »

GEOTACTÍSM s.n. Ansamblul fenomenelor prezentate de protoplasma din celulele anumitor plante sub influența gravitației; geotaxie. [< fr. géotactisme]. Vezi definitia »

TANTRÍSM s.n. Curent religios hinduist care a apărut ca o reacție împotriva interdicțiilor religioase și sociale ale brahmanismului, introducând în cult unele elemente populare. [< fr. tantrisme]. Vezi definitia »

POMPIERÍSM s.n. (Franțuzism) Manieră a artiștilor și a literaților denumiți „pompieri”; stil afectat, pompos. [< fr. pompiérisme]. Vezi definitia »