Definita cuvantului tară
TÁRĂ2 s.f. Defect (fizic sau moral) ereditar; meteahnă, cusur, deficiență. [Cf. fr. tare, it. tara].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tară
SCARLATÍNĂ s. f. boală infectocontagioasă (la copii), manifestată prin febră, dureri de gât și prin mici pete roșii pe tot corpul, urmate de descuamarea pielii. (< fr. scarlatine) Vezi definitia »
VITIȘOÁRĂ, vitișoare, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui vită. – Vită + suf. -ișoară. Vezi definitia »
caracudă, caracude s. f. (intl.) 1. om naiv. 2. hoț de mărunțișuri. 3. prostituată urâtă și bețivă. Vezi definitia »
CENTÁURĂ s. f. v. țintaură. Vezi definitia »
ARSENIÚRĂ s.f. Compus al arsenului cu un metal. [Pron. -ni-u-. / < fr. arséniure]. Vezi definitia »