Definita cuvantului corcie
córcie (-ii), s. f. – 1. Grătar, grilă, leasă. – 2. Targă. – 3. Culisă, plan înclinat pentru a descărca butoaie sau a le coborî în pivniță. Sl. kruči (Miklosich, Slaw. Elem., 27), cf. mag. korcsolya „plan înclinat” (DAR; Scriban; Gáldi, Dict., 121), rut. korčuhy „sanie.”
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu corcie
SEISMOGRAFÍE s.f. Totalitatea procedeelor de întrebuințare a seismografului. [Pron. se-is-, gen. -iei. / < fr. séismographie]. Vezi definitia »
AMFICȚIONÍE s. f. (În Grecia antică) Unitate de triburi sau asociație de orașe-state, grupate în jurul unui sanctuar comun. [Acc. și: amficțiónie. – Pr.: -ți-o-] – Din fr. amphictyonie. Vezi definitia »
BIOTELEMETRÍE s. f. ramură a biologiei care studiază de la distanță parametrii proprii organismelor vii. (< fr. biotélémétrie) Vezi definitia »
OCHLOFOBÍE s. f. teamă nejustificată de aglomerație, de mulțime. (< engl. ochlophobia) Vezi definitia »
păgubíe s.f. (înv.) condamnare, osândire. Vezi definitia »