Definita cuvantului cordon
cordón (cordoáne), s. n. – 1. Cingătoare, centură, curea. – 2. Legare, strîngere cu șireturi. – 3. Nume pe care țăranii moldoveni îl dădeau provinciei Bucovina, după ocuparea acesteia de către austrieci (1775). – Var. cordun(ă). Mr. curdone. Fr. cordon (sec. XVIII), în parte prin intermediul germ. Kordon, cf. rus. kordon. În mr., din it. cordone, cf. ngr. ϰορδόνι, tc. kordun. – Der. cordonaș, s. m. (grănicer, poliția de frontieră fiind creată în 1814).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cordon
poddiácon, poddiáconi, s.m. (înv.) slujitor al biserii ortodoxe care se află în imediata subordine a diaconului. Vezi definitia »
ANISÓN s. m. v. anason. Vezi definitia »
JAPÓN s.n. Porțelan sau mătase fină de proveniență japoneză. [< fr. japon]. Vezi definitia »
șampión (-ni), s. m. – Campion. Fr. champion. – Der. șampionat, s. n., din fr. championnat. Vezi definitia »
SUPERSTÓN s. n. bronz de aluminiu și cupru, cu foarte bune proprietăți mecanice. (< engl. superstone) Vezi definitia »