NAVIFÓN s. n. aparat telefonic de construcție specială, la bordul navelor. (< engl. naviphone) Vezi definitia »

GUDRÓN s.n. Lichid vâscos, negru sau brun, obținut prin distilarea uleiurilor minerale, a lemnului etc. [Pl. -oane. / < fr. goudron]. Vezi definitia »

TON¹ s. n. 1. sunet (muzical). ◊ intervalul dintre două trepte alăturate ale gamei diatonice, echivalent cu două semitonuri. ♦ a da ŭl = a) a stabili tonalitatea unei cântări vocale, cu diapazonul; b) a iniția ceva. 2. mlădiere, inflexiune a vocii, intonație. 3. fel de a-și exprima gândurile; fel de a fi, de a se purta. ◊ atmosferă specifică din cuprinsul unei opere (literare). 4. nuanță a culorii (într-un tablou). ◊ culoare dominantă, tonalitatea generală a unui tablou. (< fr. ton, lat. tonus) Vezi definitia »

pripon, pripoane s. n. arestare; condamnare. Vezi definitia »

SLAVOFÓN, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă slavă. (< fr. slavophone) Vezi definitia »