Definita cuvantului coricov
corícov (-va), adj. – (Măr) pădureț. Origine incertă. Din sl. gorŭkŭ „amar” (DAR) sau din sb. gorak „amar” (Scriban); însă fonetismul nu este clar. Mai curînd, în legătură cu rădăcina expresivă corc-.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu coricov
sămăcóv, sămăcoáve, s.n. (reg.) ciocan folosit la topitorie. Vezi definitia »
cotróv, cotroáve, s.n. (reg.) locul unde se ascund și trăiesc peștii și racii (pe sub rădăcini și pe sub maluri); cotruță, covru, ocniță; culcuș, coștion. Vezi definitia »
Korsakov! interj. (intl.) folosită de complicele unui infractor pentru a-i semnala acestuia că este gata să schimbe vorba după ce i s-a transmis mesajul codificat „schimschi”. Vezi definitia »
ALCÓV, alcovuri, s. n. Firidă într-o cameră de dormit, unde se așază patul. [Var.: (înv.) alcóvă s. f.] – Fr. alcôve. Vezi definitia »
istóv2, -ă, adj. (înv.) curat, adevărat, exact, precis; amănunțit. Vezi definitia »