opór (opoáre), s. n. – Umărul osiei de car. Bg. opora, sb., pol., rus. opor „sprijin, reazem” (Tiktin). – Der. oporniță, s. f. (verigă de fier care leagă osia de perinocul carului), cf. bg. oporen (Candrea). Vezi definitia »

PALMATIFLÓR, -Ă adj. cu corola dispusă palmat pe o bază comună. (< lat. palmatiflorus) Vezi definitia »

Indicator economic rezultat din impartirea profitului net (adica dupa deducerea impozitului) la valoarea investitiei. Vezi definitia »

ANALIZÓR s. n. 1. instrument pentru determinări analitice. 2. dispozitiv optic cu care se studiază polarizarea luminii. 3. orice aparat cu un sistem de recepționare și de analiză a unor informații. (< fr. analyseur) Vezi definitia »

pigulitór, pigulitoáre, adj. (înv.) care pigulește. Vezi definitia »