ofíchie, ofíchii, s.f. (înv.) funcție (publică). Vezi definitia »

TEHNOLOGÍE s.f. 1. Știință a procedeelor și mijloacelor de fabricare și de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor, operațiilor etc. folosite pentru obținerea unui anumit produs. 3. (Rar) Tehnică. [Gen. -iei. / < engl. technology, fr. technologie, cf. gr. techne – artă, logos – studiu]. Vezi definitia »

ISCODÉNIE, iscodenii, s. f. (Rar) Iscodeală (2). – Iscodi + suf. -enie. Vezi definitia »

HEMOGLOBINOPATÍE, hemoglobinopatii, s. f. (Med.) Nume generic al bolilor ereditare datorate hemoglobinei anormale. – Din fr. hémoglobinopathie. Vezi definitia »

PARAFONÍE s.f. Tulburare a vocii, caracterizată printr-o pronunțare deformată a sunetelor. [Gen. -iei. / < fr. paraphonie]. Vezi definitia »