Definita cuvantului terasament
TERASAMÉNT s.n. Lucrare care constă în săparea și transportarea pământului, în umplerea anumitor denivelări de teren pentru a face terase, șosele, căi ferate. ♦ Totalitatea construcțiilor care constituie infrastructura unei șosele, a unei căi ferate etc. [Pl. -te, -turi. / < fr. terrassement].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu terasament
CONSTITUÉNT, -Ă adj. Care intră în constituția unui întreg. // s.m. Fiecare dintre elementele care formează un tot. ♦ Fiecare dintre substanțele din care este alcătuit un aliaj, o soluție etc. [Pron. -tu-ent. / cf. fr. constituant]. Vezi definitia »
PREOPINÉNT, -Ă, preopinenți, -te, s. m. și f. Persoană care emite o părere, afirmă ceva înaintea alteia; antevorbitor; p. ext. adversar de opinii. [Pr.: pre-o-] – Din fr. préopinant. Vezi definitia »
OBSECVÉNT, -Ă adj. (despre o vale) care are o direcție de curgere contrară față de înclinarea straturilor. (< fr. obsequent) Vezi definitia »
ACCÉNT s. n. 1. intonație specială a unei silabe dintr-un cuvânt prin mărirea intensității vocii. ◊ semn grafic care indică această intonație. 2. (muz.) emisiune mai intensă a unui sunet, a unui acord. 3. mod specific de a vorbi o limbă, un dialect. 4. inflexiune afectivă a vocii. 5. (fig.) importanță. ♦ a pune ŭl (pe) = a sublinia, a scoate în relief. (< fr. accent, lat. accentus) Vezi definitia »
MORTIFIÁNT, -Ă, mortifianti, -te, adj. (Franțuzism) Chinuitor. [Pr.: -fi-ant] – Din fr. mortifiant. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z