Definita cuvantului aducție
adúcție / aducțiúne (-ți-e / -ți-u-) s. f., art. adúcția (-ți-a) / aducțiúnea, g.-d. art. adúcției / aducțiúnii; pl. adúcții / aducțiúni, art. adúcțiile (-ți-i-) / aducțiúnile
Sursa: DOOM 2
Sursa: DOOM 2
Cuvinte ce rimeaza cu aducție
CASMOGAMÍE s.f. Polenizare care se realizează după deschiderea florilor. [Gen. -iei. / < fr. chasmogamie, cf. khasma – deschidere, gamos – căsătorie]. Vezi definitia »
CASÁȚIE s. f. (în unele state) organ judecătoresc suprem capabil a casa (1) o sentință pronunțată de organele judecătorești de grad inferior. (< fr. cassation) Vezi definitia »
NECROMANȚÍE s.f. Practică obscurantistă prin care se pretinde că se poate prevedea viitorul evocând spiritele morților. [Gen. -iei. / cf. fr. nécromancie, lat. necromantia, gr. nekromanteia < nekros – mort, manteia – ghicire]. Vezi definitia »
CARTOLOGÍE s. f. studiul analitic și istoric al hărților. (< fr. cartologie) Vezi definitia »
MONOPOLIZÁȚIE s.f. Monopolizare. [Gen. -iei. / < fr. monopolisation]. Vezi definitia »