URSITOÁRE, ursitoare, s. f. (În superstiții) 1. Ființă imaginară despre care se crede că are darul de a hotărî soarta omului de la naștere. 2. (Înv.) Soartă, destin, ursită. [Pl. și: ursitori] – Din ursi + suf. -(i)toare. Vezi definitia »

DECOLETÁRE, decoletări, s. f. Acțiunea de a decoleta și rezultatul ei. ♦ Operație de îndepărtare a frunzelor de sfeclă la recoltarea rădăcinilor destinate fabricării zahărului. – V. decoleta. Vezi definitia »

DECUSCUTÁRE, decuscutări, s. f. Acțiunea de a decuscuta și rezultatul ei. – V. decuscuta. Vezi definitia »

ÎNDULCÍRE s. f. Acțiunea de a (se) îndulci. – V. îndulci. Vezi definitia »

ACĂȚÁRE s. f. v. agățare. Vezi definitia »