STRUJÁN, strujeni, s. m. Tulpina porumbului cu frunze cu tot, după ce a fost tăiată de la pământ și s-au cules știuleții. – Struji + suf. -an. Vezi definitia »

plăván (plăvánă), adj. – Bălan. – Var. plăvîi, plăviu, plăviț. Sl. plavŭ „alb”, plavinŭ „bălan” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 262), cf. slov. plavec „bou bălan”. Se folosește mai ales ca nume de bou; doar plăviță se zice și despre femeile blonde și înv. despre orice obiect auriu sau gălbui; cf. Coresi: căutați pămînturile, că sînt plăvițe, spre seceriș sînt. Cf. plăvaie, s. f. (varietate de struguri), format ca bălaie din bălan. Vezi definitia »

colțán¹, colțáni, s.m. (reg.) 1. om sau animal cu colți mari. 2. gândac de locuință. 3. plantă ierboasă de apă, cu fructul în colțuri; colțar, castan-de-baltă, stea-de-baltă. Vezi definitia »

XIFOIDIÁN, -Ă adj. Al apendicelui xifoid. [Pron. -di-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. xiphoïdien]. Vezi definitia »

ESTETICIÁN, -Ă, esteticieni, -e, s. m. și f. Specialist în estetică [Pr.: -ci-an] – Din fr. esthéticien. Vezi definitia »