sucnúță, sucnúțe, s.f. (reg.) fustișoară, fustiță, sucnișoară, sucniță. Vezi definitia »

țuleándră, țuléndre, s.f. (reg.) țol, haină veche, ruptă, buleandră. Vezi definitia »

COPRÍNĂ, coprine, s. f. (Reg.) Plantă erbacee cu tulpina terminată cu o singură floare, mare, de culoare galbenă (Narcissus radiiflorus) sau albă (Narcissus poeticus). – Cf. bg. koprina „mătase”. Vezi definitia »

secătúră, secătúri, s.f. 1. (pop.) loc secat al unei ape (unde se poate prinde pește). 2. (înv. și reg.) loc într-o pădure defrișat și folosit ca pășune sau ca ogor; curătură, seci. 3. (înv.) spațiu liber, loc gol. 4. (înv.) porțiune, element, fragment (dintr-un tot, dintr-un ansamblu). 5. (înv.) plantă sau parte a unei plante care și-a pierdut seva, germenele de viață; uscătură. 6. (reg.) boală a oilor care se manifestă prin uscarea pielii. 7. (pop.; la pl.) lucru, fapt, vorbă, afirmație etc. fără valoare, fără importanță, fără sens; fleac, nimic. 8. (pop.; deprec.) persoană lipsită de orice valoare, de caracter etc.; lichea, otreapă, oșiștie, zdreanță, sichimea, marțafoi, pramatie, pușlama. Vezi definitia »

BUNĂ, bune, s. f. Bunică. – Lat. bona. Vezi definitia »