EPIMÓNĂ, epimone, s. f. (Lit.) Comorație (2). – Din fr. épimone. Vezi definitia »

BRÚSĂ s. f. formație vegetală din regiunea tropicală de stepă, în care predomină arbuștii. (< fr. brousse) Vezi definitia »

MARGARÉTĂ s. f. plantă erbacee decorativă perenă, cu floare galbenă la mijloc și cu petale albe pe margini. (< germ. Margerite, fr. marguerite) Vezi definitia »

CHELĂRÍȚĂ, chelărițe, s. f. Chelăreasă. – Chelar + suf. -iță. Vezi definitia »

teracótă (-te), s. f. – Produs ceramic pentru sobe, obiecte ornamentale etc. It. terra cotta. Vezi definitia »