BÉNTOS (‹ fr. {i}; gr. benthos „adînc”, „fund”) s. n. Ansamblu al organismelor vii, plante și animale, care trăiesc pe fundul unui bazin (lacustru, marin sau oceanic), fixate (b. sesil, cuprinde spongieri, corali, crinoidee, alge, arheociatide și blastoidee) sau foarte puțin mobile (b. vagil, include anelide, lamelibranhiate, gastropode, crustacee, trilobiți, gigantostracee și carpoidee). Serversc ca hrană mai ales pentru animalele care înoată activ și pentru om (alge, stridii, echinoderme, paguri). Vezi definitia »

HALOBÉNTOS s. n. bentos pelagic și al lacurilor sărate. (< fr. halobenthos) Vezi definitia »

capatinos Vezi definitia »

VENÓS, -OÁSĂ adj. 1. referitor la vene; care circulă prin vene. 2. (bot.; despre unele organe) cu vinișoare. (< fr. veineux, lat. venosus) Vezi definitia »

PARAPÁNGHELOS interj. (Înv. și reg.) Exclamație care marchează sfârșitul unei situații, al unei acțiuni, concluzia unei afirmații; amin! adio! – Et. nec. Vezi definitia »