Definita cuvantului tetraclorură
TETRACLORÚRĂ s.f. Combinație a clorului cu un corp simplu tetravalent. ♦ Tetraclorură de carbon = lichid greu, incolor, cu miros dulceag, întrebuințat în unele aparate de stins incendiile sau ca solvent neinflamabil. [< fr. tétrachlorure].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tetraclorură
sudálmă (-ắlmi), s. f. – Injurie, înjurătură, ofensă, ocară. Mag. szidalom (Cihac, II, 527; Gáldi, Dict., 97). La aceeași familie aparține sudui, vb. (a înjura, a ocărî), din mag. szidni. – Der. suduitor, adj. (care suduie); suduitură, s. f. (injurie, ofensă). Vezi definitia »
MONILIÁZĂ s.f. 1. Boală a pomilor fructiferi, produsă de o ciupercă parazită. 2. Candidoză. [Pron. -li-a-, var. monilioză s.f. / < fr. moniliase]. Vezi definitia »
OOTÉCĂ s. f. 1. pungă în care sunt închise ouăle la unele insecte. 2. sporange al ferigilor. (< fr. oothèque) Vezi definitia »
TREPONÉMĂ, treponeme, s. f. Specie de spirochet care reprezintă agentul patogen al sifilisului (Treponema pallidum) – Din fr. tréponème. Vezi definitia »
vitrină, vitrine s. f. chip, față, figură. Vezi definitia »