Definita cuvantului treponemă
TREPONÉMĂ, treponeme, s. f. Specie de spirochet care reprezintă agentul patogen al sifilisului (Treponema pallidum) – Din fr. tréponème.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu treponemă
CARÉNȚĂ, carențe, s. f. Lipsă, deficiență; neglijență. – Din fr. carence, lat. carentia. Vezi definitia »
BURSÚCĂ (‹ bursuc) s. f. Mică plantă erbacee (5-15 cm) din familia scrofulariaceelor, cu flori violet-închis, dispuse în spic, și fructe capsule, răspîndită în regiunea alpină și subalpină (Bartsia alpina). Vezi definitia »
mătreáță (-éțe), s. f.1. Epidermă descuamată de pe pielea capului. – 2. Lintiță (Peplis portula). – 3. Plantă acvatică. – 4. Lichen (Usnea barbata). – Var. mătriță, s. f. (Trans., plantă, Zannichellia palustris). Megl. mătriță. Origine necunoscută. Nici una dintre der. propuse nu este convingătoare. A fost considerat drept der. al lui mătură cu suf. -eață și cu sensul de „ceea ce se scoate, se separă la curățat” (Cihac, II, 190; Philippide, Principii, 63; Iordan, Dift., 56; Scriban). Der. de la un lat. *matricia (Candrea-Dens., 1071; Spitzer, Dacor., IV, 641; REW 5406; Candrea), atrăgătoare prin paralelismul cu mătrice, nu este clară semantic. Nu sînt posibile următoarele ipoteze (legat cu it. materassoarab. matrah, cf. sp. almadraque, după Tiktin; din lat. tarmes „car (entom.)”, cu ajutorul unei metateze a lui *trămeață după Giuglea, Dacor., III, 603; din gr. μαδάρος, după Diculescu, Elementele, 479). E cuvînt de uz comun (ALR, I, 11). Vezi definitia »
PIÉSĂ s.f. 1. Parte, porțiune, bucată a unui tot (cu care formează o unitate). 2. Parte a unui mecanism, a unei mașini etc., care se poate demonta. 3. Monedă, ban. 4. Piesă anatomică = parte dintr-un cadavru preparată pentru studiu. 5. Fiecare dintre hârtiile, dintre actele unui dosar. 6. Obiect, operă artistică expusă într-un muzeu, la o expoziție etc. sau care face parte dintr-o colecție. 7. Lucrare dramatică în care predomină dialogul și care se reprezintă pe scenă. 8. Compoziție, bucată muzicală. [Pron. pie-. / < fr. pièce]. Vezi definitia »
pațachínă (pațachíne), s. f.1. Roibă (Rhamnus fragula). – 2. Prostituată, tîrfă. Pentru primul sens cf. sb. pasjakovina (Candrea, GS, VI, 324); sensul al doilea, dificil din punct de vedere semantic, ar putea fi o apropiere întîmplătoare, pornind de la o formație expresivă, ca moțochină. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z