Definita cuvantului cotigă
cotígă (cotígi), s. f. – 1. Căruță, car cu două roți. – 2. La plug, teleagă. – Var. cotiugă. Sl. kotyga (Miklosich, Lexicon, 306; Cihac, II, 76; Conev 72). Întrucit sensul din sl. este cel de „manta”, trebuie să se fi spus despre căruțele acoperite, ca trăsurile; cf. rut. kotiga „căruță” (după Candrea, Elemente, 404, provine din rom.). Se folosește mai ales în Mold. – Der. coti(u)geală, s. f. (car lung, pentru transportul buștenilor); coti(u)gar, s. m. (căruțaș). Cf. cotigi ‹ cot.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cotigă
NÓNĂ1, none, s. f. (Muz.) Interval cuprins între două sunete ale gamei aflate la distanță de nouă trepte; treapta a nouă de la o treaptă dată. – Din lat. nonă. Cf. it. nono. Vezi definitia »
scoptúră, scoptúri, s.f. (reg.) brânză de vacă obținută din laptele acru încălzit sau din zerul fiert; scoptătură. Vezi definitia »
ENTAMÍBĂ s. f. gen de amibă parazită din clasa rizopodelor, care trăiește în tubul digestiv la om și animale, agent patogen al dizenteriei. (< fr. entamibe) Vezi definitia »
CÉTERĂ, ceteri, s. f. (Reg.) Vioară. – Lat. cithera (= cithara). Vezi definitia »
VERMINÓZĂ s.f. Boală la copii, cauzată de intoxicația organismului cu produsele de dezagregare a paraziților intestinali; helmintiază. [Cf. fr. vermineuse < lat. vermis – vierme]. Vezi definitia »