plămâníță, plămâníțe, s.f. (înv.) plămân, pulmon, bojoc. Vezi definitia »

RÉMĂ s.f. (Fil.; lingv.) Denumire a verbului în terminologia aristotelică. [< fr. rhème, cf. gr. rhema]. Vezi definitia »

PẤRPĂRIȚĂ, pârpărițe, s. f. 1. Mică piesă metalică fixată în piatra alergătoare de la moară, în care intră capătul de sus al fusului. 2. (Reg.) Cilindru care susține pietrele morii și care este pus în mișcare prin acțiunea roții cu măsele. 3. Gaură în mijlocul pietrei alergătoare de la moară, în care cad grăunțele din teică pentru a fi măcinate. 4. (Reg.) Teică (la moară). [Acc. și: pârpăríță] – Din sl. prŭprica, ucr. perepelyća. Vezi definitia »

PTOMAÍNĂ, ptomaine, s.f. Substanță rezultată din putrefacția proteinelor animale. Vezi definitia »

SIRVÉNTĂ s.f. Poezie a trubadurilor, cu conținut războinic sau satiric. [< fr. sirvente, pron. sirvent]. Vezi definitia »