HABITÁCLU s.n. 1. Spațiu rezervat echipajului într-o aeronavă. 2. Cutie specială în care este fixată busola pe o navă. Vezi definitia »

MOTOCÍCLU s.n. 1. Autovehicul cu trei roți (mai rar cu două), având un ghidon de orientare a roții directoare din față și o șa pentru conducător. 2. V. motocicletă. [< fr. motocycle]. Vezi definitia »

SUBMULTÍPLU s.m. 1. Mărime care intră de un număr exact de ori într-o mărime mai mare. 2. Fiecare dintre subdiviziunile unităților în sistemul de măsuri și greutăți. [După fr. sous-multiple]. Vezi definitia »

titlu japonez pentru a desemna titlul de profesor. adoptat in limba romana de catre instructorii de arte martiale. folosit si in adresarea catre un doctor si avocat, politician, membrii ai bisericii sau catre cineva care a ajuns la un anumit nivel de maiestrie intr-un anumit domeniu. Vezi definitia »

TÉMPLU s.n. Edificiu destinat cultului (în antichitate la greci, la romani, la egipteni sau astăzi la evrei etc.). ♦ Loc de rugăciune; biserică (monumentală). [Pl. -le, -luri. / < lat. templum]. Vezi definitia »